Tag Archives: campanie

Stiri

Leucemia limfocitară cronică în România – provocări și oportunități pentru pacienți

Leucemia limfocitară cronică (LLC) reprezintă o problemă de sănătate publică, atrag atenția medicii hematologi. Boala este subdiagnosticată în România, fiind necesare campanii de screening susținute, dar și registre de pacienți. În plus, deși România dispune de o gamă largă de tratamente inovatoare, similar cu alte țări europene, accesul la testele de imunofenotipare, citogenetice și de biologie moleculară, ce reprezintă un indicator important pentru alegerea tipului de terapie pentru fiecare pacient în parte, este dificil și se poate face numai în centrele universitare, pe cheltuiala spitalului sau cu ajutorul companiilor private, nefiind decontate de asigurările de sănătate, au atras atenția participanții la conferința de presă ”Leucemia limfocitară cronică în România – provocări și oportunități pentru pacienți”, organizată de Asociația Echitate în Sănătate în parteneriat cu revista Politici de Sănătate. 

Leucemia limfocitară cronică este cea mai frecventă limfoproliferare cronică, diagnosticată la aproximativ 30% dintre pacienții cu leucemii. Datele internaționale arată că în general, LLC afectează între 1 și 5 persoane din 10.000. În România, sunt înregistrate aproximativ 900 de cazuri noi pe an.

”Conform datelor din literatură, raportat la populația României, ar trebui să înregistrăm între 2.000 și 10.000 de cazuri pe an, însă multe cazuri rămân nediagnosticate în stadii timpurii de boală, într-o anumită proporție și din cauza faptului că nu există simptome la început. Dacă am avea un sistem de sănătate cu o asistență primară proactivă, controale periodice și servicii de screening de rutină, ar crește și rata de diagnosticare a acestei boli”, a menționat conf. dr. Horia Bumbea, vicepreședinte al Comisiei de Hematologie din Ministerul Sănătății și coordonator al laboratorului de flowcitometrie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB).  

Printre simptomele LLC se numără transpirațiile nocturne, anemia, febra, pierderea în greutate, apariția unor ganglioni sau a unui disconfort abdominal, ori chiar modificări de sânge. 

În general, pacienții ajung la medicul hematolog după investigații de rutină sau analize indicate în cazul altor afecțiuni, iar hemograma arată un număr crescut de leucocite și limfocite. ”După ce pacientul ajunge la hematolog, profilul genetic este extrem de important. Pe lângă hemogramă, sunt multe alte investigații necesare: fenotiparea, ca să putem preciza diagnosticul de leucemie limfocitară cronică, dar și analize moleculare și citogenetice, foarte importante la evaluarea inițială a pacientului, pentru se se identifica cu precizie terapia cea mai potrivită. În prezent, avem acces la terapii moderne, țintite, inclusiv cu administrare pe o durată determinată, însă indicația pentru acestea este dată de analizele moleculare”, a explicat conf. dr. Nicoleta Berbec, medic hematolog, director medical al Spitalului Clinic Colțea din București. 

Subprogram național pentru LLC

Aceste analize de citogenetică pentru LLC pot fi făcute, în prezent, numai în centrele universitare unde există atât aparatura necesară, dar și personalul dedicat și finanțarea. Analizele nu sunt decontate de sistemul de asigurări de sănătate, fiind plătite din bugetele spitalelor sau de către companiile private. ”Un subprogram național pentru LLC, în cadrul programului Național de Oncologie, pe modelul subprogramului pentru leucemie acută (LA), care să includă diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea pacienților, ar îmbunătăți managementul acestei afecțiuni. Pacientul trebuie investigat corect și complet de la început. Toate acestea au un impact atât asupra sistemului de sănătate, deoarece prin aplicarea terapiei potrivite s-ar face economii și ar scădea costurile spitalizărilor repetate din cauza efectelor adverse. În plus s-ar putea îmbunătați calitatea vieții pacientului, a cărui boală intră în remisie pentru o perioadă lungă de timp”, a mai spus reprezentantul Spitalului Colțea.

”În momentul în care diagnosticul se face cât mai repede, șansele de reușită ale tratamentului sunt mult mai mari, iar pacienții nu ajung cu invalidități, ci se pot reîntoarce în câmpul profesional. Astfel, în acest context, foarte importante sunt prevenția, educația și programele de screening”, a completat și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) din România.

Registre de pacienți

Dintre pacienții nou diagnosticați, doar o treime necesită tratament imediat, restul trebuind monitorizați. În acest context, pentru a determina necesarul sistemului de sănătate din România, este nevoie de registre de boală. 

”Un astfel de registru ne permite să realizăm un management corect al bolii, pentru a se asigura medicamentele necesare pacienților și resursele de monitorizare a acestora. Este important să avem o statistică la zi pe grupe de vârstă, pe grupe de risc- ceea ce ne indică și tipul de tratament necesar fiecărei categorii de pacienți și putem previziona momentul în care pacienții trebuie să primească tratamentul, putem vedea care este răspunsul la tratament și ne putem contura un management de boală mult mai eficient”, a mai spus conf. dr. Horia Bumbea. În prezent, România nu are un registru de boală pe LLC, singura inițiativă în acest sens fiind cea a centrului de la Spitalul Universitar, susținută de Societatea Română de Transplant Medular. Registrul este finalizat la nivel de software, însă necesită susținere financiară pe partea de personal dedicat, care să îl poată actualiza în permanență. 

 

Colaborarea cu medicul hematolog și susținerea asociațiilor de pacienți

Diagnosticul de leucemie limfocitară cronică reprezintă un șoc psihologic pentru pacienți, iar susținerea acestora prin programe dedicate și colaborarea cu medicul curant sunt esențiale. 

”Am fost diagnosticată în 2007, când am ajuns la Spitalul Colțea din cauza unor suspiciuni. Diagnosticul de LLC mi-a fost pus în urma unor investigații de fenotipare la Spitalul Universitar. A urmat perioada de monitorizare, iar în 2009 am început tratamentul la care am răspuns foarte bine și, fără cele 6 cure de chimioterapie, am obținut remisiunea bolii pentru trei ani. Din fericire, evoluția bolii a fost lentă, iar timp de 10 ani, cu ajutorul medicului curant, am reușit să țin boala sub control și să am o viață aproape normală. LLC nu este o boală vindecabilă, este pe viață, iar diagnosticul te poate înfricoșa dacă nu ai lângă tine un medic de care să și asculți. Avem perioade de remisiune a bolii, avem și recăderi, și este important să putem discuta și colabora cu medicul”, a declarat Lia Dragomir, pacientă cu LLC.

”Am fost diagnosticat cu leucemie în anul 2018, aveam 40 de ani. Am ajuns la Spitalul Universitar, la dl. conf. Bumbea, dar eram foarte abătut, speriat, nu-mi venea să cred că la vârsta mea pot avea asemenea boală. Am făcut toate analizele, am început monitorizarea, așa cum era stabilită de dl doctor. În ianuarie 2019, am mers din nou la monitorizare, și am făcut și o ecografie abdominală și un computer tomograf, în urma căruia am început primul tratament chimioterapic, pe care organismul meu nu l-a tolerat foarte bine. Am început altă rundă de tratament și totul părea bine. Însă, în ianuarie 2020, ganglionii limfatici sau umflat din nou. Am început un nou tratament, de data aceasta cu pastile, pe care le voi lua pentru aproximativ doi ani. Momentan mă simt bine, merg lunar la monitorizare. Acum sunt pensionat pe caz de boală”, a povestit și Nicolae Rotaru.

”În perioada aceasta de pandemie, când accesul în spitale a fost foarte dificil, dar nu numai, am organizat numeroase ședințe de suport, individuale sau de grup, cu pacienții hematologici. Este foarte important ca pacienții să țină legătura cu medicul curant, dar și să vorbească între ei. Înseamnă extraordinar de mult să vadă că și alții au trecut prin stări asemănătoare, că poate au avut aceleași efecte adverse, să își împărtășească din experiență. În acest sens, organizăm ședințe pe zoom, la care participă și medici hematologi, în care pacienții pot pune întrebări medicilor, dar și altor bolnavi”, a declarat Anka Mateescu, vicepreședinte ARIL. Asociația pune la dispoziția pacienților afectați de boli hemato- oncologice broșuri validate de medicii specialiști privind simptomele acestor patologii și traseul pacientului, dar și sfaturi de nutriție. 

 

Îmbunătățirea managementului LLC în România

Conferința de presă a fost organizată cu ocazia încheierii campaniei naționale ”Îmbunătățirea managementului LLC în România”, organizată de Asociația Echitate în Sănătate în parteneriat cu revista Politici de Sănătate pe parcursul anului 2020. Campania s-a derulat în principalele centre universitare și de hematologie din țară (Iași, Cluj, Timișoara, Constanța, Craiova și București) și a constat în întâlniri cu prezență fizică sau online între medicii specialiști, pacienți și reprezentanți ai autorităților locale și naționale din sănătate. Scopul a fost de a identifica problemele cu care se confruntă persoanele afectate de această boală, dar și de a găsi soluții, cu sprijinul profesioniștilor și al pacienților.  

Câteva dintre aspectele identificate au fost: lipsa medicilor hematologi în multe județe din țară, pacienții fiind nevoiți să circule pe distanțe mari pentru a avea acces la medicul curant, nevoia de implementare a unui subprogram național pentru LLC, care să acopere toate testele necesare diagnosticului, necesare pentru stabilirea celei mai bune conduite terapeutice și monitorizarea pacienților, dar și accesul la actul medical propriu-zis în această perioadă pandemică în care multe spitale au devenit suport COVID-19 ori și-au restrâns activitățile. Reprezentanții autorităților din sănătate au declarat că vor lua toate măsurile pentru a remedia aceste aspecte, în urma fundamentărilor venite din partea specialiștilor în oncohematologie.

Read More
Stiri

Hepatita C: 15.000 de persoane, testate gratuit în județul Botoșani

Persoanele cu vârsta de peste 18 ani din municipiul Dorohoi și comunele limitrofe vor fi testate gratuit pentru depistarea Virusului Hepatitic C, în cadrul campaniei ”Hepatita C se poate vindeca” derulată de Asociația Echitate în Sănătate (AES).

În perioada decembrie 2019 – februarie 2020, 22 de medici de familie din municipiul Dorohoi și din comune limitrofe vor derula o campanie de testare Hepatita C în cadrul căreia vor fi testate aproximativ 15.000 de persoane. Evenimentul de lansare a campaniei a avut loc la sfârșitul lunii noiembrie, la Primăria Dorohoi, în prezența medicilor de familie participanți, a reprezentanților autorităților locale, precum și a medicilor specialiști de la Iași și Suceava.

„În campania pe care o derulăm în Botoșani ne propunem să ajutăm la identificarea acelor persoane infectate cu virusul hepatitei C, care să meargă în centrele specializate și să primească tratament. Pentru că în România există tratamente moderne, eficiente si de calitate și este păcat ca pacienții depistați să nu fie tratați”, a afirmat Maria Vasilescu, președinte AES.

„Datoria noastră, a tuturor, este să îi testăm pe toți, dacă putem, sau măcar pe toți cei cu vârsta de peste 40 de ani. Pentru că Hepatita C se pare că rămâne, totuși, o boală a celor infectați înainte de 1990. Știm că România, din păcate, este țara cu cea mai mare prevalență a cirozei hepatice, cu cea mai mare mortalitate prin ciroza hepatică de toate etiologiile, inclusiv din cauza Virusului Hepatitic C! Astfel încât strategia OMS, care este preluată de Ministerul Sănătății și de România ca țară, este foarte potrivită aici”, a completat Prof. dr. Anca Trifan, medic specialist gastroenterologie, șef Secția Clinică Gastroenterologie II, Spitalul Clinic Județean de Urgențe ”Sf. Spiridon”, și membru în Comitetul Director al Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH).

Dr. Constantin Moșneguțu, președintele Colegiului Medicilor Botoșani, a dat asigurări că instituția pe care o reprezintă va asigura sprijinul campaniei. „Din partea colegilor, deschiderea va fi maximă și colaborarea va fi  foarte bună, iar din partea Colegiului Medicilor vă asigur de toată colaborarea mea.”

Campania de testare coordonată de Asociația Echitate în Sănătate se desfășoară cu sprijinul unui grant al companiei Gilead.

Galerie foto- AICI.

Read More
Stiri

Rezultatele campaniei de depistare a hepatitei C, derulată de AES

Asociația Echitate în Sănătate a derulat, în perioada 15 ianuarie – 28 februarie, o campanie de depistare a virusului hepatitic C la pacienții internați în șapte dintre cele mai mari spitale din București și din țară: Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Spitalul Clinic Judeţean de Urgență Ilfov, Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon”, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, Spitalul Universitar de Urgenţă București, Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Municipal Ploieşti. Campania inițiată de Asociație a avut drept scop depistarea, în faze incipiente, a infecției cu virusul hepatitic C și prevenirea răspândirii acestui virus.

70% dintre persoanele cu hepatită C nu prezintă simptome. Depistată din timp, hepatita C se poate vindeca și pot fi prevenite cazurile grave de boală, precum ciroza hepatică sau cancerul hepatic, afecțiuni produse de acest virus.

„Până la introducerea de către Ministerul Sănătăţii a programelor naţionale de screening, este important să se realizeze testarea gratuită a pacienților, în vederea depistării precoce a infecţiei. Este nevoie de campanii de screening pe trei componente: campanii de stradă, în farmacii și în spitale. Astăzi, în România, avem acces la scheme de tratament ce vindecă infecţia cu virus hepatitic C. Rezultatele pe care le-am avut în anul 2016 cu privire la aceste scheme de tratament sunt deosebite: peste 5.700 de oameni s-au vindecat în proporţie de 99,32%”, a declarat prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel.

Pentru buna desfășurare a campaniei, Asociația Echitate în Sănătate a distribuit gratuit în cele șapte spitale partenere peste 17.000 de kituri pentru depistarea VHC, dar și materialele consumabile necesare testării: seringi, alcool sanitar, comprese sterile. De asemenea, Asociația a pus la dispoziția unităților sanitare în care s-a desfășurat campania pliante cu informații despre modul în care se poate preveni răspândirea acestui virus și despre traseul pe care trebuie să îl parcurgă persoana depistată ca fiind purtătoare a VHC, pentru stabilirea diagnosticului și începerea tratamentului.

În cadrul campaniei pentru depistarea VHC, au fost testate 16.964 de persoane, iar rezultatele au fost evaluate pe gen și grupe de vârstă (18-40 / 40-60 / 60+), cu respectarea confidențialității datelor medicale. Rezultatele campaniei au evidențiat că 6% ( 1.013 persoane) dintre pacienții testați sunt purtători ai virusului hepatitic C. Ponderea cea mai mare de persoane depistate pozitiv la testare a revenit grupei de vârstă 60+.

Rezultatele pozitive depistate în timpul testării, evaluate pe gen și pe grupe de vârstă:

  • 18 – 40 de ani: 167 de persoane, dintre care 90 de bărbați, 77 de femei;
  • 40 – 60 de ani: 369 de persoane, dintre care 148 de bărbați și 221 de femei;
  • 60+: 477 de persoane, dintre care 206 bărbați și 271 de femei.

Chiar dacă infecția cu virus C este o problemă de sănătate publică în țara noastră – peste 600.000 de persoane fiind infectate cu VHC -, cazurile noi sunt depistate, cel mai adesea, întâmplător.

„România încă nu are un plan naţional implementat pentru prevenirea hepatitelor virale, pentru creşterea ratelor generale de screening şi a accesului la tratament, deşi în cazul infecţiei cu virusul hepatitic C înregistrăm cea mai ridicată rată de prevalenţă din Europa, de 2,54%. Aproximativ 600.000 de persoane sunt potenţial afectate. Dintre acestea, doar 16% sunt diagnosticate şi doar aproximativ 0,6% sunt tratate”, a declarat prof. dr. Anca Trifan, preşedinte executiv al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie.

Aproximativ 10% din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitic C din întreaga Europă sunt din România. Țara noastră ocupă locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice: 44,5 decese la suta de mii de locuitori, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA).

Terapii inovatoare

În ultimii trei ani, România a făcut  progrese importante în ceea ce privește accesul pacienților la tratament. Din noiembrie 2015, în urma unui contract cost-volum-rezultat încheiat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, timp de un an, 6.000 de pacienți aflați în faza cea mai avansată de boală, stadiul de fibroză F4, au avut acces la terapii inovatoare. După mai bine de 6 luni de la finalizarea acestui contract, în 2017, alți peste 12.000 de pacienți cu hepatită C au acces la tratament fără interferon, în cadrul unor contracte care vor expira în mai, anul acesta. În cadrul contractului care încă se află în derulare, beneficiază de tratament pacienții a căror fibroză este în stadiile F3, F4 și F2 cu anumite comorbidități, precum și pacienții care suferă de ciroză hepatică decompensată cu virusul hepatitic C.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii ca, în cadrul noului contract cost-volum-rezultat, să ia în considerare accesul la tratamentul fără interferon pentru toţi pacienţii care suferă de hepatita C, indiferent de stadiul în care se află.

„Este un nonsens să avem tratamente de ultimă generație în țara noastră, dar să nu le folosim. În același timp, noile modificări legislative ar trebui să cuprindă contracte multianuale, astfel încât să fie mai multă predictibilitate și să nu mai avem întreruperi de luni întregi în asigurarea tratamentului”, spune președintele asociației, Marinela Debu.

Modalități de transmitere

Hepatita C se transmite, cel mai adesea, prin instrumentarul nesterilizat folosit pentru tatuaje, piercing, tratamente cosmetice, manichiură, pedichiură, tratamente stomatologice. O importantă categorie la risc o reprezintă consumatorii de droguri injectabile, conform statisticilor, peste 50% dintre aceștia fiind purtători ai VHC. Virusul hepatitic C supraviețuiește în sângele uscat, pe instrumentarul contaminat, până la 3 luni. Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou-infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.

Read More
Stiri

Protocol simplificat pentru un acces mai bun la tratamentul fără interferon al bolnavilor cu Hepatita C

Protocolul de prescriere a tratamentelor fără interferon acordate gratuit pacienților cu Hepatita C, în baza contractelor cost-volum-rezultat derulate de CNAS până la finalul lunii mai 2018, a fost simplificat și clarificat, astfel încât medicii prescriptori să poată oferi tratamente tuturor pacienților eligibili.

„Recent, Comisia de specialitate din Ministerul Sănătății a revizuit protocoalele terapeutice de prescriere a tratamentelor și sperăm ca noua formă a acestor protocoale să fi clarificat nelămuririle care s-au format. Deși limitele financiare ne-au impus să etapizăm tratamentul fără interferon în funcție de stadiul fibrozei pacienților, în primul contract cost-volum-rezultat am reușit să tratăm 5.800 de pacienți, iar în actualul contract în derulare, care se încheie la sfârșitul lunii aprilie, avem o țintă de 12.000 de pacienți”, a declarat Răzvan Vulcănescu, președintele CNAS. Contractele cost-volum-rezultat în vigoare sunt destinate tratamentului a 10.000 de  pacienți care au stadiile de fibroză F2, F3 și F4 și a 2.000 de pacienți care suferă de ciroză hepatică decompensată cu virusul hepatitic C.

Campanie AES

Anul trecut, Asociația Echitate în Sănătate a facilitat dialogul între reprezentanții CNAS și medicii prescriptori (medici specialiști infecționiști și gastroenterologi) prin organizarea unor întâlniri în cele 11 centre din țară în care se acordă tratamentul fără interferon. În urma  acestui dialog, AES a întocmit un raport care a însumat toate propunerile medicilor, astfel încât protocolul terapeutic inițial să fie clarificat și simplificat pentru un mai bun acces la tratament al pacienților.

Modificările aduse protocoalelor de prescriere a acestor tratamente au fost aprobate printr-un Ordin comun al Ministerului Sănătății și CNAS, Ordinul nr. 89/300/25 ianuarie 2018, care a intrat în vigoare la începutul lunii februarie 2018, când a fost publicat în Monitorul Oficial.

Prevederi legale

Conform noilor reglementări, medicii specialiști pot lua în calcul stadiul de fibroză relevat de investigațiile pe care pacientul le-a făcut anterior prezentării la medic pentru obținerea tratamentului. Până la apariția acestor reglementari, gradul de fibroză, elementul cel mai important pe baza căruia se stabilește accesul la tratament, putea fi atestat doar de Fibromax, investigație realizată prin intermediul unui voucher gratuit acordat de medic. Această modificare a intervenit din cauza deselor situații în care pacienții reclamau faptul că stadiul de fibroză indicat de Fibromax era diferit de cel indicat de investigațiile anterioare. De asemenea, protocoalele lasă acum la aprecierea medicului specialist necesitatea efectuării unor investigații care, în forma inițială a protocoalelor terapeutice, erau obligatorii pentru toți pacienții (de exemplu endoscopia), ceea ce scurtează timpul de întocmire a dosarelor și, implicit, oferă un acces mai rapid la tratament.

Tratamentele fără interferon se acordă pacienților cu Hepatita C în 11 centre din țară: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara, Galați, Iași, Târgu Mureș, Brașov, Oradea, Sibiu.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) solicită Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii ca, în cadrul noului contract cost-volum-rezultat, să ia în considerare accesul la tratamentul fără interferon pentru toţi pacienţii care suferă de Hepatita C, indiferent de stadiul în care se află.

 

DESPRE  HEPATITA C

Este o boală transmisibilă pentru care nu există vaccin.

Peste 70% dintre persoanele care suferă de Hepatita C nu prezintă simptome evidente!

Vestea bună este că Hepatita C este tratabilă și vindecabilă. În anul 2017, 99,32% dintre pacienții tratați de infecție VHC cu tratamente inovatoare s-au vindecat. Hepatita virală C este cauzată de infecția cu virusul hepatitic C (VHC), care determină inflamația și lezarea ficatului.

Virusul (VHC)  se transmite prin sângele unei persoane infectate în următoarele situații:

  • utilizarea de instrumentar nesterilizat corespunzător: ace, seringi şi alte instrumente de uz medical, stomatologic sau cosmetic, care pot veni în contact cu sângele
  • folosirea în comun a obiectelor de igienă personală care pot veni în contact cu sângele (periuţe de dinţi, aparate de ras, truse de manichiură etc.)
  • utilizarea în comun de ace şi seringi pentru drogurile injectabile
  • realizarea de piercinguri şi tatuaje cu ace şi instrumente nesterile

Virusul hepatitic C supraviețuieste în sângele uscat până la 3 luni. Mai rar, se transmite  prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată sau de la mamă la făt.

Hepatita C NU se transmite prin:

  • Aer, strănut, tuse
  • Îmbrățișări
  • Sărut
  • Apă sau alimente
  • Tacâmuri, veselă, pahare
  • Folosirea toaletelor
Read More