Category : Stiri

Stiri

HIV vs. COVID-19 în România. Provocări și soluții

Asociația Echitate în Sănătate, în parteneriat cu revista Politici de Sănătate și Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), a organizat, la începutul lunii august, o dezbatere virtuală cu tema “HIV vs. COVID 19 în România. Provocări și soluții”.  

La dezbatere au participat: dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, conf. univ. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), MEP Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE, conf. univ. dr. Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, dr. Amalia Șerban, director general adjunct al Direcției de Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Sănătate Publică, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, Iulian Petre, director executiv al Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Maria Georgescu, președintele Asociației Române Anti-SIDA (ARAS), și Cristina Enache, director de programe Romanian Angel Appeal.

Dialogul dintre autorități, medicii specialiști și reprezentanții pacienților s-a concentrat pe identificarea unor soluții care pot îmbunătăți  accesul pacienților cu HIV / SIDA la servicii medicale și tratamente  în această perioadă dominată de COVID-19, dar și soluții pe termen lung, care să conducă la creșterea calității vieții pacienților. Au fost discutate, de asemenea, modalitățile  prin care pot fi îmbunătățite acțiunile care au ca scop prevenirea, depistarea și diagnosticarea precoce a HIV/SIDA, dar și accesul la tratamente inovative și îngrijirile necesare pacienților pe toată durata vieții.

Evoluția terapiei antiretrovirale a făcut progrese fantastice în România, a declarat prof. univ.dr. Adrian Streinu – Cercel.  Dacă în anii `85 – `86, speranța de viață a unui pacient HIV era de la 3 la 6 luni în România, acum vorbim de o speranță de viață ca a unei persoane care nu este infectată cu HIV, cu o singură condiție: să își ia medicamentele. De curând, Ministerul Sănătății a trimis o hârtie către UNOPA, prin care informa că o serie de medicamente au fost avizate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Avem medicamente în combinații cu doză fixă, fie că sunt două, fie că sunt mai multe, și avem și tratamente cu o singură tabletă, care conține de la două până la patru ingrediente. La acest capitol, aș putea spune că suntem la nivel de standard internațional. Problema este ca în urma evaluărilor pe care le vom face să ajungem să facem switch-ul de terapii de la combinații de medicamente, unde vorbim de 2 – 3 tablete dintr-o schemă terapeutică, spre două tablete sau chiar o tabletă pe zi”, a completat specialistul.

Directorul executiv UNOPA, Iulian Petre, a făcut apel la Ministerul Sănătății ca cinci molecule noi – disponibile deja pe piață – să intre cât mai repede în lista medicamentelor compensate pentru Programul Național HIV/SIDA, arătând că utilizarea acestora ar crește calitatea vieții pacienților și ar determina, de asemenea, economii la buget. Iulian Petre a vorbit și despre problemele cu care s-au confruntat pacienții în această perioadă în care spitalele de boli infecțioase au devenit spitale COVID-19, iar accesul la servicii medicale s-a făcut cu dificultate.

 „Legat de medicamentele avizate de Agenția Medicamentului, mai este un pas de făcut. Pare simplu, dar știm din experiență că poate să dureze luni sau chiar ani. Facem un apel la Ministerul Sănătății să se publice acele medicamente. Trebuie făcute, de asemenea, eforturi pentru ca Centrele regionale să poată face măcar încărcăturile virale pentru pacienții HIV. Sunt zone întregi ale țării unde pacienții cu HIV nu se pot interna cu o problemă de sănătate specifică infecției cu acest virus. Este nevoie de un efort al autorităților de a ajuta spitalele. Este nevoie, de asemenea, de distribuirea medicamentelor la domiciliul pacienților. Unele spitale au făcut acest lucru în timpul stării de urgență: Institutul <Matei Balș> și Institutul <Victor Babeș>”a spus Iulian Petre.

Ministerul Sănătății a dat asigurări că moleculele noi aprobate de ANMDMR vor fi incluse pe lista medicamentelor compensate și gratuite în maximum o lună. Mai mult, a spus dr. Amalia Șerban, director general adjunct al Direcției de Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Sănătate Publică, Ministerul Sănătății lucrează și la îmbunătățirea sistemului pentru achiziții centralizate, pentru eliminarea sincopelor în aprovizionarea cu terapii antiretrovirale.

 „Cele cinci molecule noi, aprobate de curând de ANMDMR, urmează să fie incluse în maximum o lună. Hotărârea de Guvern pentru aceste molecule este în lucru și urmează să fie aprobată. Este un proces care nu ține numai de MS, ci și de Ministerul de Finanțe, care trebuie să aibă toate datele, impactul bugetar pentru fiecare moleculă nou introdusă și, chiar și atunci când există economii în buget, tot trebuie să mai aducem justificări suplimentare. De când am preluat Programul pentru HIV, am constatat că sunt anumite probleme care necesită o îmbunătățire cât mai rapidă, printre care și procesul de achiziție centralizată a medicamentelor. Vom încerca să găsim cea mai bună soluție, ca să nu mai pățim ca acum, când există unele sincope, mai ales că suntem în curs de a face noi achiziții pentru noi tratamente, a declarat dr. Amalia Șerban.

În plus, modalitatea de distribuire a medicamentelor la domiciliul bolnavilor HIV/SIDA ar putea fi dezbătută și aprobată de Parlamentul României, conform declarațiilor președintelui Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, conf. univ. dr. Florin Buicu. Acest serviciu ar putea fi acordat bolnavilor HIV / SIDA și în cadrul unui proiect pilot inițiat de Ministerul Sănătății, care se va desfășura prin intermediul ONG-urilor.

 „Situația favorabilă a HIV/SIDA din România de astăzi se datorează unui efort colectiv între toate instituțiile, dar forța principală a reprezentat-o corpul medical. Pacienții trebuie să fie în centrul sistemului de sănătate. Pentru conturarea unor noi strategii, abordarea participativă este esențială”a declarat dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Dr. Baciu a mai subliniat că  „la Ministerul Sănătății s-a lucrat și se lucrează la Strategia Națională HIV / SIDA, dar și la Strategia Multianuală în domeniul Sănătății”​ 

În România trăiesc aproximativ 16.500 de pacienţi cu HIV/SIDA, numai în 2019 fiind depistate în jur de 800 de noi cazuri (potrivit datelor Comisiei Naționale de Luptă Anti-SIDA). CNAS decontează o serie de servicii medicale cu scop preveniv și servicii necesare pentru monitorizarea pacienților HIV/SIDA.  „În pachetul de servicii de bază acordate de medicul de familie, în cadrul consultațiilor de monitorizare a sarcinii, este prevăzută și recomandarea pentru testarea HIV” a spus conf. univ. dr. Adela Cojan, președinte CNAS.  ​

Situația pacienților HIV/SIDA se află și în atenția Parlamentului European. Prezent la dezbatere, MEP Cristian Bușoi, raportor pentru Programul de Sănătate al UE, a declarat că urmează să propună la Bruxelles ca “din următorul Program de Sănătate să finanțăm un proiect pilot pentru înființarea unor centre de referință și pentru pacienții HIV/SIDA, pentru ca un pacient infectat cu HIV care merge într-o altă țară a UE și are o problemă de sănătate să știe exact unde să se adreseze. Această rețea de centre de referință ar putea aduce beneficii și valoare adăugată imensă pacienților care suferă de HIV – SIDA”. 

Asociația Echitate în Sănătate consideră că dezbaterea aplicată și dialogul onest dintre decidenții din Sănătate, medicii specialiști, asociațiile de pacienți și reprezentanții industriei medicale sunt singurele modalități de a răspunde problemelor cu care se confruntă pacienții, în această perioadă dominată de noul coronavirus.

Evenimentul HIV vs. COVID-19 în România. Provocări și soluții a fost realizat cu sprijinul GSK și Gilead. 

Read More
Stiri

Conferința de Imuno- Onco- Dermatologie: ediția 2020

conferința imuno

Conferința de Imuno- Onco- Dermatologie – ediția 2020 va avea loc, online, în perioada 30 septembrie- 3 octombrie 2020.

Conferința de Imuno- Onco- Dermatologie – ediția 2020. Interesul de care s-a bucurat ediția 2019 a conferinţei Asociaţiei de Imuno-Dermatologie și a conferinţei Societăţii de Imunologie din România a dovedit faptul că această formula, prin care o asociație profesională de imuno- dermatologie se asociază cu  una de cercetare fundamentală, de imunologie, pentru a aduce cele mai noi informații referitoare la această patologie, a fost una de succes.

Cel mai important eveniment al toamnei consacrat imuno- onco- dermatologiei va avea o tematică variată: imuno-dermato-pediatrie, imunologia transplantului, infecții și inflamații non-piele, infecții cutanate, prostatitele cronice, COVID-19, etc.

Programul variat, selectat din numeroase domenii de interes (imunologie, dermatologie, oncologie, alergologie, urologie, boli infecțioase, hematologie, anatomie patologică, reumatologie) se împarte pe cele 4 zile de conferință:

  • miercuri, 30 .09.2020: „Imunologie fundamentală”, „Pattern-ul imun în melanomul cutanat”, „Imunologie clinică”, „Vaccinuri”
  • joi, 01.10.2020: „Imunologia transplantului – o continuă provocare”, „Update in melanoma management”, „Noile terapii în carcinomul cu celule scuamoase”, „Tratamente noi în carcinomul bazocelular”, „Prevenirea căderii părului în alopecia androgenică”
  • vineri, 02.10.2020: „Fenomene inflamatorii în prostatitele cronice” , „Prostatitele cronice: incidență, diagnostic, tratament”, „Perspective asupra uretritelor cronice din punct de vedere dermatologic”
  • sâmbătă, 03.10.2020: „COVID-19: Urgență majoră de sănătate publică”.

Conferința de Imuno- Onco- Dermatologie – ediția 2020 va fi creditată EMC pentru membrii CMR și OBBCSSR.

Pentru mai multe detalii și înregistrare eveniment: bogdan.guta@politicidesanatate.ro.

Managementul logistic și comunicarea sunt asigurate de Quinn Media și revista Politici de Sănătate.

 

Read More
Stiri

„Îmbunătățirea managementului LLC în România” – Dezbaterea Asociației Echitate în Sănătate aduce autoritățile în fața medicilor

Cea de-a treia ediție a dezbaterii „Îmbunătățirea managementului LLC în România”, care a avut loc în luna februarie la Iași, a dat ocazia medicilor din Moldova să discute cu autoritățile naționale și locale despre problemele cu care se confruntă în managementul acestei boli.

De la efectuarea investigațiilor performante, care să indice un tratament cât mai țintit, la lipsa medicilor hematologi din zonă și până la managementul de caz – reprezentanții Caselor de Sănătate Națională și Județeană Iași au solicitat medicilor prezenți să vină cu recomandări prin care să poată fi îmbunătățită îngrijirea acordată persoanelor cu Leucemie Limfocitară Cronică (LLC).

„În momentul de față, avem un Subprogram în cadrul Oncologiei care funcționează. Este adevărat că nevoia este în creștere, pentru că și terapiile sunt din ce în ce mai multe și mai performante, mai țintite, și noi trebuie să ținem pasul cu ele, să găsim soluții administrative, astfel încât să le facem bine pacienților și să venim în sprijinul profesioniștilor din Sănătate cu niște fluxuri de lucru cât mai facile, cât mai puțin birocratice, și să asigurăm finanțarea țintită, deoarece aceasta este tendința și în Europa – abordarea bolilor într-un management de caz. Cred că ar fi timpul să facem modificări în acest sens și în legislația românească”, a afirmat ec. Radu Țibichi, președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Iași, în cadrul dezbaterii organizate de Asociația Echitate în Sănătate în parteneriat cu revista Politici de Sănătate.

Investigații necesare

Leucemia limfocitară cronică, deși este o boală rară, este cea mai frecventă dintre homeopatiile maligne, care afectează nu numai vârstnicii, fiind depistată, în ultimii ani, și la persoanele mai tinere. Specialiștii au atras atenția că un diagnostic de precizie permite administrarea acelei terapii care are un efect maxim. „Investigația care dictează tratamentul este cea moleculară și citogenetică. Restul se poate rezolva cu o singură ecografie, radiografie, investigații imagistice care nu necesită mari performanțe. Aceste investigații se fac în momentul în care există niște criterii clinice. Nu poți să ceri la orice limfocitoză, care este într-adevăr, leucemie limfatică cronică, din prima, investigație moleculară sau citogenetică. Pacientul trebuie urmărit doar cu o singură hemogramă. Iar aceste investigații moleculare sau de foarte mare finețe sunt necesare la un număr mic de pacienți”, a explicat dr. Gabriela Borșaru, medic hematolog la Spitalul Clinic Colțea din București.

În momentul de față, investigațiile se fac cu ajutorul voucherelor sau prin intermediul contractelor cu companiile farmaceutice, astfel încât pacienții care au nevoie să nu fie împiedicați de aspectul financiar. Însă „acest aspect nu poate fi lăsat așa la nesfârșit. Trebuie o practică unitară la nivel național. Sistemul acesta de întoarcere a unor contribuții ale firmelor pentru anumite patologii, că vorbim de medicamente sau investigații, există în România. Modelul cost/volum s-ar preta la investigații”, a explicat Radu Țibichi.

Lipsa medicilor de specialitate

Medicii au mai atras atenția asupra personalului de specialitate care poate efectua aceste analize. „Nu putem lucra fără aceste metode moderne de diagnostic, însă pe partea de personal de laborator nu stăm foarte bine, atractivitatea postului este mică din cauza diferenței de salarizare. Se pierd oameni cu experiență mare în spate. Avem un singur om la imunofenotipări”, a atras atenția dr. Gabriela Dorohoi, medic specialist hematolog, Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iași. Nici în privința medicilor hematologi, situația în toată zona Moldovei nu este mai bună. „La Vaslui este un singur hematolog, la Botoșani la fel… la Bacău nu există niciunul. La Suceava sunt doi hematologi, dar nu pot iniția tratament și trimit pacienții la Iași”, a  mai spus dr. Dorohoi. „Un pacient onco-hematologic, spre deosebire de cel oncologic, poate face aplazie medulară, dacă nu are hematolog aproape. Ar trebui să existe cineva în teritoriu care să-i facă o hemogramă la trei zile, să-i spună ce să facă. Vorbim de o boală cu resurse terapeutice foarte eficiente, dar noi pierdem pacienții din astfel de cauze”, a completat și dr. Borșaru.

Din păcate, specialitatea de hemato-oncologie este rară în Moldova. „Această specialitate există numai la IRO Iași. Noi lucrăm într-un spital nou, de 8 ani. S-au făcut foarte multe pentru pacienții oncologici. În fiecare lună, se decontează aproape 2 milioane de euro numai pentru medicamente în programul de Oncologie. Avem aproape 13.000 de pacienți în evidență și 3.000 de cazuri noi în fiecare an. Suntem singurul spital de stat din țară care are un PET CT și facem analiza tuturor pacienților care ni se adresează. Suntem printre puținele centre din țară incluse în programul de depistare și monitorizare a leucemiilor și, atunci, primim probe și de la alte unități. Avem centru de cercetare realizat cu 12 milioane de euro din fonduri europene, unde se pot face și investigații de înaltă performanță în domeniul Medicinii de Laborator”, a explicat economist Mirela Grosu, managerul Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iași.

„Autoritățile nu pot lua decizii corecte dacă nu se bazează pe date culese din teritoriu, de la profesioniști. Multe probleme s-au rezolvat plecând de jos în sus. Dumneavoastră ne transmiteți materialul, noi îl înaintăm mai departe și dezbatem problemele existente”, a promis Radu Țibichi.

Campanie realizată cu sprijinul AbbVie.

Read More
Stiri

Tratamentele fără interferon pentru pacienții cu hepatita C, reluate

CNAS a anuntat reluarea, din 5 februarie, a prescrierii tratamentelor fără interferon pentru pacienții cu hepatita virală cronică C, în baza noilor contracte cost-volum-rezultat încheiate.

Astfel, vor beneficia de tratament 17.500 de pacienți adulți cu hepatita C, indiferent de stadiul de fibroză și ciroză compensată, pentru genotipul 1b, cel mai des întâlnit în România, dar și pentru genotipurile 1a și 4, care înregistrează o incidență mai scăzută în țara noastră.

De asemenea, pentru prima oară se acordă tratament fără interferon și pentru 100 de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani.

Odată cu derularea actualelor contracte, tratamentul fără interferon va fi acordat și în trei noi județe. Astfel, tratamentul va fi asigurat adulților de medici din specialitățile gastroenterologie și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate din Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Bihor, Argeș, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureş, Timiş, precum și cu CAS AOPSNAJ.

Pentru copii, tratamentul va fi asigurat de medicii cu specialitățile gastroenterologie pediatrică și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate din Bucureşti, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş, precum și cu CAS AOPSNAJ.

Pe măsură ce unități sanitare din alte județe vor îndeplini condițiile necesare, acestea vor fi introduse în lista centrelor care acordă tratament fără interferon pentru pacienții cu hepatita virală C.

Mai multe amănunte despre acest tratament, pe http://www.cnas.ro/page/tratament-fara-interferon-2020-2.html.

Read More
Stiri

LLC, o boală asimptomatică ce apare la persoane din ce în ce mai tinere

Leucemia limfocitară cronică (LLC) începe să apară la persoane din ce în ce mai tinere, la vârsta de aproximativ 35- 40 de ani, iar un diagnostic personalizat permite alegerea acelei terapii care să ducă la remisiunea cât mai îndelungată a bolii.

Participanții la cea de-a doua rundă a dezbaterii ”Îmbunătățirea managementului LLC în România”, organizată  de Asociația Echitate în Sănătate în parteneriat cu revista Politici de Sănătate la Timișoara, pe 18 decembrie, au atras atenția că este nevoie de protocoale pentru aceste investigații și de crearea unui subprogram de diagnostic și tratament al pacienților cu LLC.

”Putem face un calcul, inclusiv din punct de vedere financiar, cu cât se reduc costurile pentru un pacient diagnosticat corect, cu toate investigațiile necesare. Pentru că dacă este pus diagnosticul și se începe chimioterapia sau imunoterapia, și vedem că pacientul nu răspunde – apar costuri legate de spitalizare, etc. În schimb, dacă îl diagnosticăm corect, descoperim exact mutația pe care o are, știm foarte clar care este molecula care are cel mai bun efect”,a  explicat conf. dr. Nicoleta Berbec, director medical Spitalul Clinic Colțea, București, și membru al Comisiei de Hematologie din Ministerul Sănătății.

Din fericire, medicii hematologi care tratează persoane cu LLC în România au la dispoziție o gamă variată de terapii, însă tocmai aici se pune problema diagnosticului personalizat. ”Din multiplele variante, trebuie să alegem varianta optimă pentru pacient. Avem foarte multe molecule noi la îndemână, tocmai de aceea diagnosticul personalizat, de certitudine, este extrem de important. Sunt necesare analize de flowcitometrie, genetică și biologie moleculară cu ajutorul cărora putem depista mutațiile existente”, a completat conf. dr. Ioana Ioniță, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara.

”Este foarte important, indiferent cât ar costa, să dăm ceea ce trebuie pacientului. Dacă nu avem o terapie persnalizată, pacientul trece prin două- trei tipuri de tratamente, care, pe de o parte, pot fi dăunătoare, chiar letale, deoarece boala progresează (intervine rezistența) și este necesar tratamentul toxicităților, care va fi mult mai scump decât dacă pacientului i se prescrie, de la bun început, terapia potrivită. Dacă avem aceste protocoale care sunt agreate de autoritățile din sănătate atunci și medicul este apărat, deoarece analizele indică cu exactitate care terapie este indicată din multitudinea de alternative”, a spus și prof. dr. Hortensia Ioniță, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș”, Timișoara.

Reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au anunțat că vor sprijini orice demers care va face ca lucrurile să meargă mai bine pentru pacient și pentru sistemul de sănătate, în general. ”Discuțiile între specialiști duc la identificarea unor soluții care vor face să fie mai bine pentru pacienți. În ceea ce privește crearea unui subprogram dedicat LLC sau extinderea actualului subprogram care se derulează pentru leucemie acută și pentru leucemia limfocitară cronică, este nevoie de o propunere a Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății în acest sens”, a explicat Mihaela Tănase, purtător de cuvânt CNAS.

O altă problemă ridicată de specialiști a fost faptul că LLC este o boală asimptomatică, depistată, uneori, cu totul întâmplător, atunci cînd pacientul merge la medicul de familie pentru analizele de rutină. ”Este o mai mare nevoie de educație medicală și de screeningul pacienților. Ar trebui să se facă măcar o hemogramă pe an la toată lumea – costă doar 15 lei”, a propus asist. univ. dr. Dacian Nicolae Oroș, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, membru al Comisiei de Hematologie din MS. O altă soluție identificată de specialiști, mai ales în cazul persoanelor din zonele rurale, care ajung foarte rar la medicul de familie pentru analize de rutină, este prezența unor caravane medicale. ”Medicul de familie adresează pacientul la hematolog la orice modificare a hemogramei. Însă, în cazul celor din zonele rurale, medicii de pe caravanele mobile pot da oamenilor pe care îi testează trimitere către investigații în laboratoare specializate”, a mai spus conf. dr. Ioana Ioniță.

Read More
Stiri

Hepatita C: 15.000 de persoane, testate gratuit în județul Botoșani

Persoanele cu vârsta de peste 18 ani din municipiul Dorohoi și comunele limitrofe vor fi testate gratuit pentru depistarea Virusului Hepatitic C, în cadrul campaniei ”Hepatita C se poate vindeca” derulată de Asociația Echitate în Sănătate (AES).

În perioada decembrie 2019 – februarie 2020, 22 de medici de familie din municipiul Dorohoi și din comune limitrofe vor derula o campanie de testare Hepatita C în cadrul căreia vor fi testate aproximativ 15.000 de persoane. Evenimentul de lansare a campaniei a avut loc la sfârșitul lunii noiembrie, la Primăria Dorohoi, în prezența medicilor de familie participanți, a reprezentanților autorităților locale, precum și a medicilor specialiști de la Iași și Suceava.

„În campania pe care o derulăm în Botoșani ne propunem să ajutăm la identificarea acelor persoane infectate cu virusul hepatitei C, care să meargă în centrele specializate și să primească tratament. Pentru că în România există tratamente moderne, eficiente si de calitate și este păcat ca pacienții depistați să nu fie tratați”, a afirmat Maria Vasilescu, președinte AES.

„Datoria noastră, a tuturor, este să îi testăm pe toți, dacă putem, sau măcar pe toți cei cu vârsta de peste 40 de ani. Pentru că Hepatita C se pare că rămâne, totuși, o boală a celor infectați înainte de 1990. Știm că România, din păcate, este țara cu cea mai mare prevalență a cirozei hepatice, cu cea mai mare mortalitate prin ciroza hepatică de toate etiologiile, inclusiv din cauza Virusului Hepatitic C! Astfel încât strategia OMS, care este preluată de Ministerul Sănătății și de România ca țară, este foarte potrivită aici”, a completat Prof. dr. Anca Trifan, medic specialist gastroenterologie, șef Secția Clinică Gastroenterologie II, Spitalul Clinic Județean de Urgențe ”Sf. Spiridon”, și membru în Comitetul Director al Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH).

Dr. Constantin Moșneguțu, președintele Colegiului Medicilor Botoșani, a dat asigurări că instituția pe care o reprezintă va asigura sprijinul campaniei. „Din partea colegilor, deschiderea va fi maximă și colaborarea va fi  foarte bună, iar din partea Colegiului Medicilor vă asigur de toată colaborarea mea.”

Campania de testare coordonată de Asociația Echitate în Sănătate se desfășoară cu sprijinul unui grant al companiei Gilead.

Galerie foto- AICI.

Read More
Stiri

Săptămâna Europeană a Testării pentru HIV și hepatite

În regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) se estimează că 14 milioane de persoane au hepatita C. Totuși, doar o mică parte (aproximativ 4,6%) beneficiază de tratament, atrage atenția Comisia Europeană, care încurajează acțiunile de testare în masă pentru depistarea virusului.

Săptămâna Europeană a Testării, inițiativă din 2013 a Comisiei Europene, încurajează organizațiile europene partenere, din cadrul comunității și al instituțiilor de politici și asistență medicală, să se reunească o săptămână pe an pentru a-și intensifica eforturile în materie de testare și pentru a sensibiliza populația cu privire la beneficiile unei depistări timpurii a hepatitelor și virusului HIV.

Prin mesajele cheie ale campaniei de toamnă (22- 29 noiembrie 2019), Comisia Europeană atrage atenția că este important ca fiecare persoană să își cunoască statusul cât mai repede posibil, deoarece, în prezent, persoanele cu hepatita B pot avea o calitate bună a vieții, dacă tratamentul este instituit cât mai rapid, iar persoanele cu hepatita C pot fi vindecate. De asemenea, identificarea virusului poate preveni transmiterea lui persoanelor dragi din viața celor infectați.

Se estimează că aproximativ 15 milioane de persoane din regiunea europeană a OMS au hepatita B, iar în jur de 20- 30% dintre acestea vor evolua către ciroză, insuficiență hepatică și carcinom hepatocelular.

Tratament

  • Inovația a permis tratarea Hepatitei C- noile tratamente interferon free au o rată de vindecare de peste 99%.
  • Tratamentul pentru Hepatita B previne cancerul ficatului și ciroza. Există și un vaccin care poate preveni infectarea cu Virusul Hepatitic B.
Read More
Stiri

Dezbatere ”Echitate în Sănătate”- Îmbunătățirea managementului LLC în România

Medicii specialiști în hematologie au subliniat, în cadrul dezbaterii ”Îmbunătățirea managementului LLC în România”, organizată joi, 7 noiembrie, la București, de asociația Echitate în Sănătate în parteneriat cu revista Politici de Sănătate, importanța unui tratament personalizat, cu terapii inovatoare și rezultate superioare, al pacientului cu leucemie limfocitară cronică, ca urmare a unui diagnostic molecular ce poate fi stabilit în centre de excelență. Întâlnirea de la Bucrești este prima dintr-o serie de 7 manifestări similare care vor fi organizate în toată țara, cu scopul de a asigura accesul pacienților cu LLC la cele mai noi terapii și cele mai bune îngrijiri medicale.

Aproximativ 3.200 români suferă din cauza leucemiei limfocitare cronice (LLC), 900 de persoane fiind nou diagnosticate, în fiecare an. LLC se întâlnește cel mai frecvent la pacienții vârstnici care suferă, de asemenea, de numeroase comorbidități legate de vârstă: hipertensiune arterială (46%), afecțiuni cardiace (13%), fibrilație atrială (6%), accident vascular- cerebral (AVC- 6%). Nevoile de tratament și de îngrijire ale pacienților sunt mari, însă numărul medicilor specialiști este insuficient – în România există doar 260 de medici hematologi în toată țara.

”LLC este cea mai frecventă limfoproliferare cronică. Este foarte important ca boala să fie corect diagnosticată. În prezent, managementul corect presupune cunoașterea anumitor particularități atât ale bolii, cât și ale pacientului. În acest sens, pacientul trebuie să ajungă cât mai repede la un diagnostic precis, odată ce există suspiciunea. De multe ori, în clinicile noastre primim pacienții tardiv, cu faze avansate ale bolii, când terapia nu mai este atât de eficientă. Diagnosticul necesită, în primă fază, o analiză a celulelor din sânge, deoarece, cel mai frecvent, pacientul este depistat cu limfocitoză (creșterea numărului de limfocite). Însă aceste limfocite trebuie identificate țintit cu ajutorul markerilor standardizați. Primul pas este orientarea pacientului către un serviciu care poate să ofere acest diagnostic și să confirme că pacientul are clona de leucemie limfocitară cronică. Diagnosticul se face în centrele universitare în care se derulează și subprogramul de diagnostic al leucemiilor acute (susținut de CNAS)”, a explicat conf. dr. Horia Bumbea, vicepreședinte al Comisiei de Hematologie din Ministerul Sănătății.

Acces la tratament personalizat

Dintre cei 900 de pacienți nou diagnosticați în fiecare an, o treime necesită tratament imediat, o tremie trebuie urmăriți (watch and wait), iar restul nu vor avea nevoie de tratament. Specialiștii au mai atras atenția asupra faptului că în populația nativă există un subgrup variabil, de 5 – 15%, cu risc genetic crescut de răspuns inadecvat la linia de tratament clasică, ce cuprinde chimioterapie în combinație cu imunoterapie Acești pacienți trebuie identificați încă din momentul diagnosticului. Pe lângă acest subgrup, mai sunt pacienți care au alți factori de risc, genetici, care trebuie identificați la începerea tratamentului. În plus, în funcție de comorbiditățile care apar frecvent, trebuie aleasă terapia adecvată.

Terapiile inovatoare, soluții cu beneficiu maxim pentru pacienți

În prezent, tratamentul s-a schimbat radical, în ultimii ani au apărut terapii inovatoare care nu mai sunt citostatice și au o eficiență sporită și un risc mai mic pe termen lung. Noile terapii oferă un răspuns profund și, de aceea, trebuie utilizate corect, la pacientul care va avea un beneficiu maxim de pe urma lor.

”În ultimii ani, avem multe medicamente noi în piață (zeci numai în ultimii 3 ani, doar în Hematologie). Cred că ne trebuie și diagnostic specific, complet și complex pentru aceste cazuri, ca să oferim pacienților acele molecule noi de care au nevoie, în funcție de factorii de prognostic. Noi vorbim de niște pacienți care, în anul 2020, au niște factori de prognostic foarte bine stabiliți. Profilul genetic și molecular ne ajută să facem tratament personalizat. Dar pentru asta ne trebuie diagnostic complet încă de la început și cred că ar trebui să avem și un registru de boală în care să  concluzionăm eficiența tratamentului acestor pacienți. O bază de date în care înregistrăm toți pacienții din țară cu diagnosticul de LLC, factori de prognostic și cu terapia urmată poate fi folosită pentru a se face o analiză, o monitorizare a fiecăruia dintre ei. Cred că ar trebui să avem o astfel de abordare pentru toate tipurile de boli. Programul de diagnostic al leucemiilor acute de la CNAS funcționează, are centre clare, se diagnostichează și se decontează corect. Putem face acest profil molecular și genetic și să avem un diagnostic corect de la început în centrele de excelență care au metode, au echipamente și experiență, putând derula în continuare programele naționale”, a afirmat prof. dr. Alina Tănase, președinte al Comisiei de Hematologie din Ministerul Sănătății.

LLC este cea mai frecventă leucemie a adultului, care poate fi diagnosticată cu ajutorul unor investigații de performanță, foarte bine stabilite de ghidurile internaționale. ”Este nevoie de imunofenotipare și teste de citogenetică, de biologie moleculară, care arată care ar fi prognosticul și evoluția acelui pacient, plus răspunsul la tratament. Beneficiul unui tratament adecvat este cel al unui diagnostic corect de la început. O treime dintre pacienți are nevoie de tratamente personalizate, care lasă în urmă chimioterapia și merg țintă pe mecanismul patogenic”, a susținut prof. dr. Anca Lupu, președinte Societatea Română de Hematologie.

Registru LLC

Din păcate, de multe ori diagnosticul este dificil din cauza costurilor reduse pe care spitalele le pot aloca pentru acest lucru. Totodată, pentru evaluarea eficienței terapiilor noi, este nevoie de existența unui registru național de LLC, un prim proiect fiind derulat de către specialiștii Spitalului Universitar de Urgență București, prin intermediul Societății Române de Transplant Medular. ”Există deja platforma făcută, aici sunt introduse datele generale ale pacientului, dacă primesc sau nu tratament, ce tip de tratament, datele clinice care permit evaluarea pacientului și stadializarea clinică, investigații care se fac la fiecare vizită, linii de tratament, inclusiv tipul de răspuns. Pentru a introduce aceste date, avem nevoie de personal care să se ocupe exclusiv de administrarea acestui registru”, a atras atenția conf. dr. Horia Bumbea.

Fondurile necesare

Participanții la dezbatere au cerut ajutorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care poate aloca fonduri pentru crearea centrelor de excelență și realizarea registrului. ”Mi-aș dori să existe centre de excelență la nivel de regiune, centre în care să se stabilească abordarea terapeutică unitară. Trebuie ca pacienții să primească tratamentul cât mai aproape de casă. Este un beneficiu atât pentru pacienți, cât și pentru corpul medical, toți vor avea acces la terapii noi, vor avea pe cine să întrebe atunci când au o problemă, vor avea unde să investigheze pacientul suplimentar, dacă apar complicații. Casa de Sănătate sprijină orice inițiativă derulată pentru bunăstarea și sănătatea pacienților. Sper ca, după organizarea acestor întâlniri la nivel de centre universitare, să trecem și la realizarea efectivă a centrelor de excelență și, într-un an, să vedem și rezultatele. Poate reușim să identificăm împreună niște soluții prin care să stimulăm medicii din teritoriu să acceseze aceste centre de excelență și, de ce nu, cursuri de specialitate necesare pentru îmbunătățirea managementului acestei boli. Cu ajutorul specialiștilor din București, cred că aceste lucruri se pot rezolva. Vizavi de medicina de familie, lucrăm destul de intens pentru noul contract-cadru, am propus să stimulăm orice act medical care poate fi făcut la acest nivel și să nu mai fie nevoie ca pacientul să fie trimis la specialist pentru absolut orice. În cazul leucemiilor, ne gândim la modalități de încurajare pentru medicii de familie care dirijează un pacient cu suspiciune către specialiști și aceștia din urmă, confirmă boala”, a anunțat dr. Vasile Ciurchea, președinte CNAS.

Despre LLC

Leucemia limfocitară cronică (LLC) este un cancer de sânge rar, grav, caracterizat prin acumularea progresivă și anormală de celule albe în sânge, măduva osoasă și țesutul limfatic. Jumătate dintre cazuri sunt asimptomatice, ca atare boala poate fi descoperită uneori doar întâmplător și în stadii avansate. În ciuda eforturilor depuse de oamenii de știință, cauza bolii rămâne o necunoscută. Factorii de risc sunt: expunerea la unele produse chimice utilizate în agricultură/ în mediul industrial, factori de mediu, asocierea cu anumite infecții virale, factori genetici (antecedentele familiale – LLC are una dintre cele mai mari predispoziții moștenite pentru malignități hematologice – aproximativ 10% dintre pacienții care dezvoltă LLC au un istoric familial de boală). Printre simptomele LLC se numără transpirațiile nocturne, anemia, febra, durerea abdominală și pierderea în greutate.

* Campania ”Îmbunătățirea managementului LLC în România” este organizată cu spijinul Abbvie.

Read More
Stiri

Pacienții nediagnosticați, rezervor de răspândire a infecției cu virusul hepatitic C

În ciuda progreselor importante care s-au făcut în ultima decadă în ceea ce privește terapia infecției cu virus hepatitic C, aceasta rămâne în continuare o problemă importantă de sănătate publică.

Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), există în prezent 71 milioane pacienți infectați cronic cu virusul hepatitic C, pentru anul 2016 fiind raportate aproape 400.000 de decese la persoanele cu această infecție.

”România este considerată o țară cu o prevalență medie a virusului hepatitic C.  Ce recomandă ghidurile internaționale? Ca să-i tratăm, în primul rând trebuie să-i diagnosticăm. Screeningul trebuie făcut în rândul populațiilor la risc (utilizatori de droguri intravenos sau intranazal, copii născuți din mame infectate, pacienți seropozitivi HIV, deținuții și persoanele cu tatuaje și/sau piecinguri) în țările care au prevalență scăzută. În țările cu prevalență medie sau crescută, așa cum este și România, ghidurile internaționale recomandă testare în masă, adică toată populația-ceea ce înseamnă realizarea unor strategii naționale de sănătate”, a explicat dr. Mihaela Andreea Rădulescu, Institutul ”Matei Balș”, în cadrul simpozionului ”Actualități în hepatitele cronice virale”, derulat înaintea Congresului Multidisciplinar ”Împreună construim excelența”.

Simptome nespecifice

10- 15% dintre pacienții cu virus hepatitic C eradichează infecția în mod spontan, iar restul vor dezvolta o infecție cronică cu potențial evolutiv către ciroză. O parte dintre ei vor necesita transplant hepatic, o parte vor dezvolta un carcinom hepatocelular.

Infecția cu virus hepatitic C este o boală silențioasă – majoritatea pacienților fiind complet asimptomatici sau cu o simptomatologie discretă și nespecifică: dispepsie, disconfort abdominal, stare de astenie, astfel încât mulți ajung să fie diagnosticați cu stadii avansate de boală. La aceștia, boala evoluează deja de mulți ani, perioadă în care pot răspândi mai departe infecția. CDC estimează că doar 25% dintre pacienții cu infecție cronică VHC își cunosc diagnosticul, restul reprezintă un rezervor de răspândire a infecției.

Virusul Hepatitic C este responsabil pentru 27% din totalul cazurilor de ciroză și 25% din totalul cazurilor de carcinom hepatocelular- prin urmare, o povară mare din punct de vedere social și al costurilor pentru sănătătate. În același timp, VHC crește mortalitatea din toate cauzele. ”Prin urmare, trebuie să facem cumva să scăpăm de această hepatită C. Iar acest lucru este posibil pentru că virusul hepatitic C este unul strict uman și, în momentul de față, avem terapii extrem de eficiente. Există o prioritate la nivel internațional de a eradica hepatita C, o primă etapă fiind aceste ținte ale OMS de a elimina problema hepatitelor virale ca problemă majoră de sănătate publică până în 2030. În acest context, OMS dorește reducerea cu 90% a cazurilor noi de hepatită C până în anul 2030, tratarea a 80% dintre pacienții eligibili și reducerea cu 65% a deceselor asociate virusului hepatitic C. România se aliniază eforturilor internaționale, existând numeroase campanii de screening în intervalul 2015- 2018. În 2016, țara noastră a semnat, alături de alte state, manifestul UE care statutează eliminarea infecției cu virus hepatitic C ca o prioritate de sănătate publică. În plus, anul acesta statul român a mai făcut un pas, publicând în luna mai Planul Cadru Național privind controlul hepatitelor virale în România, care prevede o serie de măsuri de intervenție adaptate contextului nostru național, printre care reducerea morbidității și mortalității asociate hepatitelor virale, reducerea transmiterii și asigurarea unui acces larg la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare și îngrijire pentru toți pacienții, inclusiv cei neasigurați. Există o serie de ținte asumate pentru 2020: acoperire de 90% în ce privește testarea rapidă a virusurilor hepatitice, testarea prin biologie moleculară a tuturor donatorilor de sânge pentru hepatită B și C, tratamentul a cel puțin 75% dintre persoanele cu hepatită cronică B sau C, vindecarea a peste 95% dintre persoanele cu VHC înrolate în tratament și utilizarea în proporție de cel puțin 50% a seringilor de unică folosință cu dispozitiv care împiedică reutilizarea”, a mai  spus specialistul.

Read More
Stiri

Investim în eliminarea hepatitei: Informare. Testare. Tratare

– Campanie de testare și informare, organizată la Iași cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitelor Virale

  • La nivel global, sunt 325 milioane persoane infectate cu virusul hepatitic B sau C, însă 290 de milioane nu sunt conștiente de acest lucru
  • Organizația Mondială a Sănătății: testarea permite instituirea tratamentului care vindecă Hepatita C și salvarea a milioane de persoane la nivel global.
  • 28 iulie 2019, Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor: peste 200 de persoane testate pentru depistarea Virusului Hepatitic C (VHC), în cadrul unei campanii organizate de Asociația Echitate în Sănătate cu sprijinul medicilor gastroenterologi de la Spitalul Sf. Spiridon din Iași.

România și-a asumat țelul global al Organizației Mondiale a Sănătății, de eradicare a hepatitelor virale până în 2030, depunând eforturi susținute la toate nivelurile sistemului de sănătate pentru diagnosticarea și tratarea persoanelor cu hepatite virale. În acest context, Asociația Echitate în Sănătate (AES), împreună cu medicii de la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, a organizat o campanie stradală de conștientizare privind hepatitele virale și de testare pentru depistarea Virusului Hepatitic C (VHC). Între orele 11.00 și 16.00, peste 200 de ieșeni au fost testați de medicii gastroenterologi, iar cei depistați pozitivi au fost consiliați în privința pașilor ce trebuie urmați pentru a avea acces la tratamentul care elimină  virusul din organism. Testarea pentru Hepatita C presupune o procedură extrem de simplă și rapidă: o singură picătură de sânge din deget este suficientă pentru a depista dacă persoana testată este sau nu infectată cu Virusul Hepatitic C.

”Peste 70% din pacienții infectați cu Virusul Hepatitic C nu prezintă niciun fel de simptome, de aceea este foarte important să testăm cât mai multe categorii de persoane, mai ales pe cele din grupele de risc. Primul val de risc ar fi persoanele cu vârsta de 60- 80 de ani, infectate în perioada de dinaintea Revoluției prin proceduri derulate în spital și nu numai. Știm că sunt sate întregii în care oamenii erau injectați cu aceeași seringă – aceștia trebuie testați. Un al doilea val ar fi cel al persoanelor mai tinere, la care infectarea ar putea apărea din cauza obiceiurilor <moderne> – viață sexuală promiscuă, cu multipli parteneri, consum de droguri injectabile-, dar și din cauza unor proceduri cosmetice (manichiură, pedichiură, piercinguri, tatuaje) și chiar medicale (intervenții stomatologice) realizate cu instrumentar nesterilizat. Prin această campanie, am încercat să testăm cât mai multe persoane din aceste categorii, dar și să le explicăm tuturor cum să prevină infectarea cu Virusul Hepatitic C”, a  declarat prof. dr. Anca Trifan, medic specialist gastroenterologie, șef Secția Clinică Gastroenterologie II, Spitalul Clinic Județean de Urgențe ”Sf. Spiridon”, și membru în Comitetul Director al Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH).

”Îmi doream de mult să fac acest test, dar nu mi-am permis. Mă bucur că azi am reușit să mă testez, este foarte important ca medicii să vină în mijlocul oamenilor, să le atragă atenția asupra hepatitei și să-i testeze. O campanie de acest gen este întotdeauna benefică, pentru că oamenii pot afla din timp dacă suferă sau nu de această boală și pot fi tratați”, a declarat una dintre persoanele testate, o femeie în vârstă de 60 de ani.

Cu cât este depistată în stadiu mai incipient, cu atât durata tratamentului este mai mică. ”Dacă gradul de fibroză este zero, vindecarea are loc în termen de opt săptămâni. Dacă gradul de fibroză este mai mare de 1-2, vindecarea are loc în 12 săptămâni. Tratamentul interferon free nu are aproape niciun efect advers, iar România face eforturi extraordinare să trateze toate persoanele bolnave. Țara noastră și-a asumat obiectivele Organizației Mondiale de Gastroenterologie și depune eforturi pentru a obține eradicarea hepatitei până în anul 2030”, a mai afirmat președintele SRGH.

Peste 100.000 de români testați

Această campanie de conștientizare face parte dintr-o amplă acțiune de luptă împotriva hepatitelor virale derulată de Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie în colaborare cu Asociația Echitate în Sănătate, în cadrul căreia au fost testați gratuit, pentru depistarea virusului C, peste 100.000 de români din zonele rurale ale județelor Neamț și Bacău. Toți cei care au fost depistați pozitiv în urma testării au avut acces la tratamentul gratuit oferit de statul român. Acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul a 101 de cabinete de medicină de familie. Tot în cadrul acestei acțiuni, AES, în parteneriat cu SRGH, a derulat și o campanie de microeliminare a virusului Hepatitic C la nivelul comunei Vetrișoaia (județul Vaslui), unde a fost testată  majoritatea populației cu vârsta de peste 18 ani.

“Sunt foarte mulți pacienți infectați cu Hepatita C și ne temem că nu-i vom descoperi pe toți. Din acest motiv, este foarte important ca medicii de familie să ne ajute să-i identificăm, ei au un rol extrem de important în a face screening unui procent cât mai mare din populaţia generală. Practic, toți pacienții aflați pe listele medicilor de familie ar trebui testați pentru depistarea Hepatitei C. Numai în felul acesta putem cunoaşte numărul real al pacienţilor infectaţi cu virusul hepatitei C în România”, a atras atenția prof. dr. Anca Trifan.

La nivel global, 325 milioane persoane sunt infectate cu virusurile hepatice B și C, iar 290 milioane nu știu acest lucru. Aceste virusuri cauzează 1,34 milioane decese pe an (2 din 3 decese sunt atribuite cancerului hepatic). Organizația Mondială a Sănătății a atras atenția că trebuie intensificate eforturile pentru testarea și diagnosticarea persoanelor care nu știu că sunt purtătoare de virusuri hepatice. Testarea cât mai multor persoane și diagnosticarea celor bolnave le oferă acestora șansa de a se vindeca datorită noilor terapii interferon free, care au o rată de succes de peste 99%.

Read More
1 2