Tag Archives: CNAS

Stiri

Tratamentele fără interferon pentru pacienții cu hepatita C, reluate

CNAS a anuntat reluarea, din 5 februarie, a prescrierii tratamentelor fără interferon pentru pacienții cu hepatita virală cronică C, în baza noilor contracte cost-volum-rezultat încheiate.

Astfel, vor beneficia de tratament 17.500 de pacienți adulți cu hepatita C, indiferent de stadiul de fibroză și ciroză compensată, pentru genotipul 1b, cel mai des întâlnit în România, dar și pentru genotipurile 1a și 4, care înregistrează o incidență mai scăzută în țara noastră.

De asemenea, pentru prima oară se acordă tratament fără interferon și pentru 100 de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani.

Odată cu derularea actualelor contracte, tratamentul fără interferon va fi acordat și în trei noi județe. Astfel, tratamentul va fi asigurat adulților de medici din specialitățile gastroenterologie și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate din Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Bihor, Argeș, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureş, Timiş, precum și cu CAS AOPSNAJ.

Pentru copii, tratamentul va fi asigurat de medicii cu specialitățile gastroenterologie pediatrică și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate din Bucureşti, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş, precum și cu CAS AOPSNAJ.

Pe măsură ce unități sanitare din alte județe vor îndeplini condițiile necesare, acestea vor fi introduse în lista centrelor care acordă tratament fără interferon pentru pacienții cu hepatita virală C.

Mai multe amănunte despre acest tratament, pe http://www.cnas.ro/page/tratament-fara-interferon-2020-2.html.

Read More
Stiri

Dezbatere ”Echitate în Sănătate”- Îmbunătățirea managementului LLC în România

Medicii specialiști în hematologie au subliniat, în cadrul dezbaterii ”Îmbunătățirea managementului LLC în România”, organizată joi, 7 noiembrie, la București, de asociația Echitate în Sănătate în parteneriat cu revista Politici de Sănătate, importanța unui tratament personalizat, cu terapii inovatoare și rezultate superioare, al pacientului cu leucemie limfocitară cronică, ca urmare a unui diagnostic molecular ce poate fi stabilit în centre de excelență. Întâlnirea de la Bucrești este prima dintr-o serie de 7 manifestări similare care vor fi organizate în toată țara, cu scopul de a asigura accesul pacienților cu LLC la cele mai noi terapii și cele mai bune îngrijiri medicale.

Aproximativ 3.200 români suferă din cauza leucemiei limfocitare cronice (LLC), 900 de persoane fiind nou diagnosticate, în fiecare an. LLC se întâlnește cel mai frecvent la pacienții vârstnici care suferă, de asemenea, de numeroase comorbidități legate de vârstă: hipertensiune arterială (46%), afecțiuni cardiace (13%), fibrilație atrială (6%), accident vascular- cerebral (AVC- 6%). Nevoile de tratament și de îngrijire ale pacienților sunt mari, însă numărul medicilor specialiști este insuficient – în România există doar 260 de medici hematologi în toată țara.

”LLC este cea mai frecventă limfoproliferare cronică. Este foarte important ca boala să fie corect diagnosticată. În prezent, managementul corect presupune cunoașterea anumitor particularități atât ale bolii, cât și ale pacientului. În acest sens, pacientul trebuie să ajungă cât mai repede la un diagnostic precis, odată ce există suspiciunea. De multe ori, în clinicile noastre primim pacienții tardiv, cu faze avansate ale bolii, când terapia nu mai este atât de eficientă. Diagnosticul necesită, în primă fază, o analiză a celulelor din sânge, deoarece, cel mai frecvent, pacientul este depistat cu limfocitoză (creșterea numărului de limfocite). Însă aceste limfocite trebuie identificate țintit cu ajutorul markerilor standardizați. Primul pas este orientarea pacientului către un serviciu care poate să ofere acest diagnostic și să confirme că pacientul are clona de leucemie limfocitară cronică. Diagnosticul se face în centrele universitare în care se derulează și subprogramul de diagnostic al leucemiilor acute (susținut de CNAS)”, a explicat conf. dr. Horia Bumbea, vicepreședinte al Comisiei de Hematologie din Ministerul Sănătății.

Acces la tratament personalizat

Dintre cei 900 de pacienți nou diagnosticați în fiecare an, o treime necesită tratament imediat, o tremie trebuie urmăriți (watch and wait), iar restul nu vor avea nevoie de tratament. Specialiștii au mai atras atenția asupra faptului că în populația nativă există un subgrup variabil, de 5 – 15%, cu risc genetic crescut de răspuns inadecvat la linia de tratament clasică, ce cuprinde chimioterapie în combinație cu imunoterapie Acești pacienți trebuie identificați încă din momentul diagnosticului. Pe lângă acest subgrup, mai sunt pacienți care au alți factori de risc, genetici, care trebuie identificați la începerea tratamentului. În plus, în funcție de comorbiditățile care apar frecvent, trebuie aleasă terapia adecvată.

Terapiile inovatoare, soluții cu beneficiu maxim pentru pacienți

În prezent, tratamentul s-a schimbat radical, în ultimii ani au apărut terapii inovatoare care nu mai sunt citostatice și au o eficiență sporită și un risc mai mic pe termen lung. Noile terapii oferă un răspuns profund și, de aceea, trebuie utilizate corect, la pacientul care va avea un beneficiu maxim de pe urma lor.

”În ultimii ani, avem multe medicamente noi în piață (zeci numai în ultimii 3 ani, doar în Hematologie). Cred că ne trebuie și diagnostic specific, complet și complex pentru aceste cazuri, ca să oferim pacienților acele molecule noi de care au nevoie, în funcție de factorii de prognostic. Noi vorbim de niște pacienți care, în anul 2020, au niște factori de prognostic foarte bine stabiliți. Profilul genetic și molecular ne ajută să facem tratament personalizat. Dar pentru asta ne trebuie diagnostic complet încă de la început și cred că ar trebui să avem și un registru de boală în care să  concluzionăm eficiența tratamentului acestor pacienți. O bază de date în care înregistrăm toți pacienții din țară cu diagnosticul de LLC, factori de prognostic și cu terapia urmată poate fi folosită pentru a se face o analiză, o monitorizare a fiecăruia dintre ei. Cred că ar trebui să avem o astfel de abordare pentru toate tipurile de boli. Programul de diagnostic al leucemiilor acute de la CNAS funcționează, are centre clare, se diagnostichează și se decontează corect. Putem face acest profil molecular și genetic și să avem un diagnostic corect de la început în centrele de excelență care au metode, au echipamente și experiență, putând derula în continuare programele naționale”, a afirmat prof. dr. Alina Tănase, președinte al Comisiei de Hematologie din Ministerul Sănătății.

LLC este cea mai frecventă leucemie a adultului, care poate fi diagnosticată cu ajutorul unor investigații de performanță, foarte bine stabilite de ghidurile internaționale. ”Este nevoie de imunofenotipare și teste de citogenetică, de biologie moleculară, care arată care ar fi prognosticul și evoluția acelui pacient, plus răspunsul la tratament. Beneficiul unui tratament adecvat este cel al unui diagnostic corect de la început. O treime dintre pacienți are nevoie de tratamente personalizate, care lasă în urmă chimioterapia și merg țintă pe mecanismul patogenic”, a susținut prof. dr. Anca Lupu, președinte Societatea Română de Hematologie.

Registru LLC

Din păcate, de multe ori diagnosticul este dificil din cauza costurilor reduse pe care spitalele le pot aloca pentru acest lucru. Totodată, pentru evaluarea eficienței terapiilor noi, este nevoie de existența unui registru național de LLC, un prim proiect fiind derulat de către specialiștii Spitalului Universitar de Urgență București, prin intermediul Societății Române de Transplant Medular. ”Există deja platforma făcută, aici sunt introduse datele generale ale pacientului, dacă primesc sau nu tratament, ce tip de tratament, datele clinice care permit evaluarea pacientului și stadializarea clinică, investigații care se fac la fiecare vizită, linii de tratament, inclusiv tipul de răspuns. Pentru a introduce aceste date, avem nevoie de personal care să se ocupe exclusiv de administrarea acestui registru”, a atras atenția conf. dr. Horia Bumbea.

Fondurile necesare

Participanții la dezbatere au cerut ajutorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care poate aloca fonduri pentru crearea centrelor de excelență și realizarea registrului. ”Mi-aș dori să existe centre de excelență la nivel de regiune, centre în care să se stabilească abordarea terapeutică unitară. Trebuie ca pacienții să primească tratamentul cât mai aproape de casă. Este un beneficiu atât pentru pacienți, cât și pentru corpul medical, toți vor avea acces la terapii noi, vor avea pe cine să întrebe atunci când au o problemă, vor avea unde să investigheze pacientul suplimentar, dacă apar complicații. Casa de Sănătate sprijină orice inițiativă derulată pentru bunăstarea și sănătatea pacienților. Sper ca, după organizarea acestor întâlniri la nivel de centre universitare, să trecem și la realizarea efectivă a centrelor de excelență și, într-un an, să vedem și rezultatele. Poate reușim să identificăm împreună niște soluții prin care să stimulăm medicii din teritoriu să acceseze aceste centre de excelență și, de ce nu, cursuri de specialitate necesare pentru îmbunătățirea managementului acestei boli. Cu ajutorul specialiștilor din București, cred că aceste lucruri se pot rezolva. Vizavi de medicina de familie, lucrăm destul de intens pentru noul contract-cadru, am propus să stimulăm orice act medical care poate fi făcut la acest nivel și să nu mai fie nevoie ca pacientul să fie trimis la specialist pentru absolut orice. În cazul leucemiilor, ne gândim la modalități de încurajare pentru medicii de familie care dirijează un pacient cu suspiciune către specialiști și aceștia din urmă, confirmă boala”, a anunțat dr. Vasile Ciurchea, președinte CNAS.

Despre LLC

Leucemia limfocitară cronică (LLC) este un cancer de sânge rar, grav, caracterizat prin acumularea progresivă și anormală de celule albe în sânge, măduva osoasă și țesutul limfatic. Jumătate dintre cazuri sunt asimptomatice, ca atare boala poate fi descoperită uneori doar întâmplător și în stadii avansate. În ciuda eforturilor depuse de oamenii de știință, cauza bolii rămâne o necunoscută. Factorii de risc sunt: expunerea la unele produse chimice utilizate în agricultură/ în mediul industrial, factori de mediu, asocierea cu anumite infecții virale, factori genetici (antecedentele familiale – LLC are una dintre cele mai mari predispoziții moștenite pentru malignități hematologice – aproximativ 10% dintre pacienții care dezvoltă LLC au un istoric familial de boală). Printre simptomele LLC se numără transpirațiile nocturne, anemia, febra, durerea abdominală și pierderea în greutate.

* Campania ”Îmbunătățirea managementului LLC în România” este organizată cu spijinul Abbvie.

Read More
Stiri

Protocol simplificat pentru un acces mai bun la tratamentul fără interferon al bolnavilor cu Hepatita C

Protocolul de prescriere a tratamentelor fără interferon acordate gratuit pacienților cu Hepatita C, în baza contractelor cost-volum-rezultat derulate de CNAS până la finalul lunii mai 2018, a fost simplificat și clarificat, astfel încât medicii prescriptori să poată oferi tratamente tuturor pacienților eligibili.

„Recent, Comisia de specialitate din Ministerul Sănătății a revizuit protocoalele terapeutice de prescriere a tratamentelor și sperăm ca noua formă a acestor protocoale să fi clarificat nelămuririle care s-au format. Deși limitele financiare ne-au impus să etapizăm tratamentul fără interferon în funcție de stadiul fibrozei pacienților, în primul contract cost-volum-rezultat am reușit să tratăm 5.800 de pacienți, iar în actualul contract în derulare, care se încheie la sfârșitul lunii aprilie, avem o țintă de 12.000 de pacienți”, a declarat Răzvan Vulcănescu, președintele CNAS. Contractele cost-volum-rezultat în vigoare sunt destinate tratamentului a 10.000 de  pacienți care au stadiile de fibroză F2, F3 și F4 și a 2.000 de pacienți care suferă de ciroză hepatică decompensată cu virusul hepatitic C.

Campanie AES

Anul trecut, Asociația Echitate în Sănătate a facilitat dialogul între reprezentanții CNAS și medicii prescriptori (medici specialiști infecționiști și gastroenterologi) prin organizarea unor întâlniri în cele 11 centre din țară în care se acordă tratamentul fără interferon. În urma  acestui dialog, AES a întocmit un raport care a însumat toate propunerile medicilor, astfel încât protocolul terapeutic inițial să fie clarificat și simplificat pentru un mai bun acces la tratament al pacienților.

Modificările aduse protocoalelor de prescriere a acestor tratamente au fost aprobate printr-un Ordin comun al Ministerului Sănătății și CNAS, Ordinul nr. 89/300/25 ianuarie 2018, care a intrat în vigoare la începutul lunii februarie 2018, când a fost publicat în Monitorul Oficial.

Prevederi legale

Conform noilor reglementări, medicii specialiști pot lua în calcul stadiul de fibroză relevat de investigațiile pe care pacientul le-a făcut anterior prezentării la medic pentru obținerea tratamentului. Până la apariția acestor reglementari, gradul de fibroză, elementul cel mai important pe baza căruia se stabilește accesul la tratament, putea fi atestat doar de Fibromax, investigație realizată prin intermediul unui voucher gratuit acordat de medic. Această modificare a intervenit din cauza deselor situații în care pacienții reclamau faptul că stadiul de fibroză indicat de Fibromax era diferit de cel indicat de investigațiile anterioare. De asemenea, protocoalele lasă acum la aprecierea medicului specialist necesitatea efectuării unor investigații care, în forma inițială a protocoalelor terapeutice, erau obligatorii pentru toți pacienții (de exemplu endoscopia), ceea ce scurtează timpul de întocmire a dosarelor și, implicit, oferă un acces mai rapid la tratament.

Tratamentele fără interferon se acordă pacienților cu Hepatita C în 11 centre din țară: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara, Galați, Iași, Târgu Mureș, Brașov, Oradea, Sibiu.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) solicită Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii ca, în cadrul noului contract cost-volum-rezultat, să ia în considerare accesul la tratamentul fără interferon pentru toţi pacienţii care suferă de Hepatita C, indiferent de stadiul în care se află.

 

DESPRE  HEPATITA C

Este o boală transmisibilă pentru care nu există vaccin.

Peste 70% dintre persoanele care suferă de Hepatita C nu prezintă simptome evidente!

Vestea bună este că Hepatita C este tratabilă și vindecabilă. În anul 2017, 99,32% dintre pacienții tratați de infecție VHC cu tratamente inovatoare s-au vindecat. Hepatita virală C este cauzată de infecția cu virusul hepatitic C (VHC), care determină inflamația și lezarea ficatului.

Virusul (VHC)  se transmite prin sângele unei persoane infectate în următoarele situații:

  • utilizarea de instrumentar nesterilizat corespunzător: ace, seringi şi alte instrumente de uz medical, stomatologic sau cosmetic, care pot veni în contact cu sângele
  • folosirea în comun a obiectelor de igienă personală care pot veni în contact cu sângele (periuţe de dinţi, aparate de ras, truse de manichiură etc.)
  • utilizarea în comun de ace şi seringi pentru drogurile injectabile
  • realizarea de piercinguri şi tatuaje cu ace şi instrumente nesterile

Virusul hepatitic C supraviețuieste în sângele uscat până la 3 luni. Mai rar, se transmite  prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată sau de la mamă la făt.

Hepatita C NU se transmite prin:

  • Aer, strănut, tuse
  • Îmbrățișări
  • Sărut
  • Apă sau alimente
  • Tacâmuri, veselă, pahare
  • Folosirea toaletelor
Read More
Stiri

Pacienții cu hepatită netratați determină creșterea numărului persoanelor nou infectate

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) atrage atenția autorităților competente din domeniul sănătății asupra riscului pe care îl reprezintă românii care suferă de forme de hepatite virale și nu au acces la tratament din diferite cauze.

Pentru a evita creșterea semnificativă a numărului de pacienți cu hepatite în fiecare an, APAH-RO militează pentru accesul la tratament al tuturor bolnavilor. ”În ceea ce privește tratamentul fără interferon, acesta trebuie să cuprindă toți pacienții, indiferent de gradul de fibroză de care suferă. Limitarea tratamentului la stadiile avansate nu este corectă față de pacienți și nici nu reprezintă o soluție pentru rezolvarea problemei. Costurile la nivelul sistemului pot fi reduse prin tratarea acestor afecțiuni în stare incipientă, evitându-se astfel alocarea de fonduri pentru tratarea complicațiilor și oferind pacienților șansa de a fi membri activi ai comunităților în care trăiesc”, a afirmat Marinela Debu, președinte APAH-RO.

De asemenea, conform actualelor prevederi, pentru anumite categorii de bolnavi nu există soluții: pacienții cu transplant renal (aproximativ 100 de persoane), pacienții care nu au răspuns la alte tratamente și persoanele care folosesc droguri intravenoase. O categorie aparte sunt persoanele neasigurate pentru care singura soluție de a fi tratate constă în implementarea unui Program Național dedicat Hepatitelor Virale. În situația unora dintre aceștia nu este în joc doar propria sănătate, ci și a întregii comunități, deoarce reprezintă o sursă permanentă de transmitere a bolii.

”O parte din aceste probleme pot fi rezolvate prin modificarea contractului cost-volum-rezultat astfel încât să existe mai multe molecule pe piață, iar pacienții să aibă acces la toate terapiile inovatoare prezente în România. Este un nonsens să avem tratamente de ultimă generație în țara noastră, dar să nu le folosim. În același timp, noile modificări legislative ar trebui să cuprindă contracte multianuale astfel încât să fie mai multă predictibilitate și să nu mai avem întreruperi de luni de zile în asigurarea tratamentului.  În plus, trebuie să existe continuitate în asigurarea accesului la imunizare, în special pentru hepatita B”, a mai declarat Marinela Debu.

În ceea ce privește partea de prevenție, APAH-RO continuă solicitările de introducere a markerilor virali la medici de familie. Asociația salută și lansarea noilor programe de screening, dar atrage atenția asupra faptului că depistarea unui pacient cu hepatită trebuie însoțită automat de tratarea acestuia.

Read More