Asociația Echitate în Sănătate a derulat, în perioada 15 ianuarie – 28 februarie, o campanie de depistare a virusului hepatitic C la pacienții internați în șapte dintre cele mai mari spitale din București și din țară: Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Spitalul Clinic Judeţean de Urgență Ilfov, Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon”, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, Spitalul Universitar de Urgenţă București, Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Municipal Ploieşti. Campania inițiată de Asociație a avut drept scop depistarea, în faze incipiente, a infecției cu virusul hepatitic C și prevenirea răspândirii acestui virus.

70% dintre persoanele cu hepatită C nu prezintă simptome. Depistată din timp, hepatita C se poate vindeca și pot fi prevenite cazurile grave de boală, precum ciroza hepatică sau cancerul hepatic, afecțiuni produse de acest virus.

„Până la introducerea de către Ministerul Sănătăţii a programelor naţionale de screening, este important să se realizeze testarea gratuită a pacienților, în vederea depistării precoce a infecţiei. Este nevoie de campanii de screening pe trei componente: campanii de stradă, în farmacii și în spitale. Astăzi, în România, avem acces la scheme de tratament ce vindecă infecţia cu virus hepatitic C. Rezultatele pe care le-am avut în anul 2016 cu privire la aceste scheme de tratament sunt deosebite: peste 5.700 de oameni s-au vindecat în proporţie de 99,32%”, a declarat prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel.

Pentru buna desfășurare a campaniei, Asociația Echitate în Sănătate a distribuit gratuit în cele șapte spitale partenere peste 17.000 de kituri pentru depistarea VHC, dar și materialele consumabile necesare testării: seringi, alcool sanitar, comprese sterile. De asemenea, Asociația a pus la dispoziția unităților sanitare în care s-a desfășurat campania pliante cu informații despre modul în care se poate preveni răspândirea acestui virus și despre traseul pe care trebuie să îl parcurgă persoana depistată ca fiind purtătoare a VHC, pentru stabilirea diagnosticului și începerea tratamentului.

În cadrul campaniei pentru depistarea VHC, au fost testate 16.964 de persoane, iar rezultatele au fost evaluate pe gen și grupe de vârstă (18-40 / 40-60 / 60+), cu respectarea confidențialității datelor medicale. Rezultatele campaniei au evidențiat că 6% ( 1.013 persoane) dintre pacienții testați sunt purtători ai virusului hepatitic C. Ponderea cea mai mare de persoane depistate pozitiv la testare a revenit grupei de vârstă 60+.

Rezultatele pozitive depistate în timpul testării, evaluate pe gen și pe grupe de vârstă:

• 18 – 40 de ani: 167 de persoane, dintre care 90 de bărbați, 77 de femei;
• 40 – 60 de ani: 369 de persoane, dintre care 148 de bărbați și 221 de femei;
• 60+: 477 de persoane, dintre care 206 bărbați și 271 de femei.

Chiar dacă infecția cu virus C este o problemă de sănătate publică în țara noastră – peste 600.000 de persoane fiind infectate cu VHC -, cazurile noi sunt depistate, cel mai adesea, întâmplător.

„România încă nu are un plan naţional implementat pentru prevenirea hepatitelor virale, pentru creşterea ratelor generale de screening şi a accesului la tratament, deşi în cazul infecţiei cu virusul hepatitic C înregistrăm cea mai ridicată rată de prevalenţă din Europa, de 2,54%. Aproximativ 600.000 de persoane sunt potenţial afectate. Dintre acestea, doar 16% sunt diagnosticate şi doar aproximativ 0,6% sunt tratate”, a declarat prof. dr. Anca Trifan, preşedinte executiv al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie.

Aproximativ 10% din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitic C din întreaga Europă sunt din România. Țara noastră ocupă locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice: 44,5 decese la suta de mii de locuitori, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA).

Terapii inovatoare

În ultimii trei ani, România a făcut  progrese importante în ceea ce privește accesul pacienților la tratament. Din noiembrie 2015, în urma unui contract cost-volum-rezultat încheiat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, timp de un an, 6.000 de pacienți aflați în faza cea mai avansată de boală, stadiul de fibroză F4, au avut acces la terapii inovatoare. După mai bine de 6 luni de la finalizarea acestui contract, în 2017, alți peste 12.000 de pacienți cu hepatită C au acces la tratament fără interferon, în cadrul unor contracte care vor expira în mai, anul acesta. În cadrul contractului care încă se află în derulare, beneficiază de tratament pacienții a căror fibroză este în stadiile F3, F4 și F2 cu anumite comorbidități, precum și pacienții care suferă de ciroză hepatică decompensată cu virusul hepatitic C.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii ca, în cadrul noului contract cost-volum-rezultat, să ia în considerare accesul la tratamentul fără interferon pentru toţi pacienţii care suferă de hepatita C, indiferent de stadiul în care se află.

„Este un nonsens să avem tratamente de ultimă generație în țara noastră, dar să nu le folosim. În același timp, noile modificări legislative ar trebui să cuprindă contracte multianuale, astfel încât să fie mai multă predictibilitate și să nu mai avem întreruperi de luni întregi în asigurarea tratamentului”, spune președintele asociației, Marinela Debu.

Modalități de transmitere

Hepatita C se transmite, cel mai adesea, prin instrumentarul nesterilizat folosit pentru tatuaje, piercing, tratamente cosmetice, manichiură, pedichiură, tratamente stomatologice. O importantă categorie la risc o reprezintă consumatorii de droguri injectabile, conform statisticilor, peste 50% dintre aceștia fiind purtători ai VHC. Virusul hepatitic C supraviețuiește în sângele uscat, pe instrumentarul contaminat, până la 3 luni. Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou-infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.